Cum ar putea interzicerea exportului de minerale din China să deraieze ambițiile ecologice ale Europei
China tocmai a aruncat o cheie în planurile Europei de a deveni verde. Gigantul asiatic va limita exporturile unor minerale cruciale care sunt folosite în multe industrii de înaltă tehnologie și cu emisii scăzute de carbon. Acest lucru ar putea provoca probleme pentru Uniunea Europeană, care încearcă să-și decarbonizeze economia și să-și reducă dependența de furnizorii străini.
Monopolul mineral al Chinei
China este cel mai mare producător mondial de două minerale, galiu și germaniu, care sunt vitale pentru fabricarea de semiconductori, dispozitive de telecomunicații și vehicule electrice. UE primește cea mai mare parte din galiu și germaniu din China: 71% și, respectiv, 45%.
Începând de luna viitoare, China va restricționa exporturile acestor minerale, împreună cu alte 15. Aceasta face parte din strategia Chinei de a controla lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologii critice și de a câștiga un avantaj față de concurenții săi.
Dilema securității economice a Europei
Această mișcare vine la doar câteva săptămâni după ce UE a dezvăluit o nouă strategie de securitate economică care urmărește să își protejeze tehnologiile critice de interferența străină și să limiteze investițiile externe din motive de securitate națională. Propunerea face parte dintr-un impuls tot mai mare din cadrul blocului de a-și consolida instrumentele de securitate, deoarece țări precum China și Rusia folosesc tot mai mult comerțul și controlul liniilor critice de aprovizionare pentru a-și promova obiectivele politice și chiar militare.
Dar Europa este în criză. Are nevoie de piața și de minerale ale Chinei, dar vrea și să facă față asertivității și agresivității Chinei.
„Acțiunile Chinei sunt o reamintire clară a cine are puterea în acest joc”, a spus Simone Tagliapietra, cercetător la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, într-un interviu. „Realitatea dură este că va dura cel puțin un deceniu pentru ca Occidentul să elimine riscurile din lanțurile de aprovizionare cu minerale din China, deci este într-adevăr o dependență asimetrică.”
Dependența energetică a Europei
Europa a învățat o lecție grea când Rusia a lansat un nou război în Ucraina anul trecut, stârnind inflație și temeri că industrii întregi s-ar putea prăbuși pe măsură ce blocul s-a grăbit să găsească noi surse de petrol și gaze. Statele membre UE au fost surprinse cu garda jos de acțiunile Moscovei, iar unele țări s-au bazat prea mult pe petrol și gaze rusești ieftine.
Aceeași dinamică se manifestă și în politica UE în China, unele țări nedorind să-și pună în pericol relațiile comerciale cu a doua cea mai mare economie a lumii.
Piața de consum de 6.8 trilioane de dolari din China este o destinație importantă pentru exporturile europene de automobile, produse farmaceutice și mașini. Producătorii germani de automobile Volkswagen AG, Mercedes-Benz AG și Bayerische Motoren Werke AG au construit zeci de fabrici în China, iar toți cei trei producători vând acum mai multe vehicule în China decât pe orice altă piață.
SUA au făcut eforturi ca Europa să adopte o linie dură față de Beijing, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținând că blocul trebuie să „risculeze” China, dar fără o „demontare” completă.
În martie, UE a adoptat Legea materiilor prime critice pentru a facilita finanțarea și autorizarea de noi proiecte în amonte și în aval și pentru a crea alianțe comerciale pentru a reduce dependența blocului de furnizorii chinezi. SUA și Europa au încercat, de asemenea, să creeze un „club al cumpărătorilor” pentru oferte de aprovizionare și parteneriate de investiții cu producătorii.
Provocarea verde a Europei
Dar aceste eforturi ar putea să nu fie suficiente pentru a contracara noile restricții la export ale Chinei, care ar putea pune în pericol capacitatea blocului de a-și transforma economia pentru a deveni mai ecologică.
Mișcarea chineză vine în momentul în care UE se angajează într-o restructurare fără precedent pentru a elimina emisiile de carbon în întreaga sa economie, de la producția de energie la agricultură și transport. Green Deal, care își propune să facă regiunea neutră din punct de vedere climatic până în 2050, va necesita acces la o gamă largă de materiale critice utilizate în orice, de la panouri solare la vehicule electrice.
„Europa de astăzi este puternic dependentă de China pentru un set de tehnologii curate și ingrediente esențiale, așa că o escaladare a acestor tensiuni ar putea face, cu siguranță, tranziția Europei către un viitor mai ecologic, mai dificilă”, a spus Tagliapietra.
Opțiunile Europei
UE ar putea contesta noile restricții la export ale Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, dar asta ar putea dura ani de zile și s-ar putea confrunta cu lacune legale. China ar putea susține că aceste măsuri sunt necesare pentru securitatea națională, ceea ce i-ar permite să ia „orice acțiuni pe care le consideră necesare pentru a-și proteja interesele esențiale de securitate”.
Alternativ, UE ar putea încerca să găsească surse alternative ale acestor minerale, fie în interiorul propriilor frontiere, fie din alte țări. Dar acest lucru ar necesita investiții uriașe, progrese tehnologice și cooperare politică.
UE ar putea încerca, de asemenea, să se angajeze diplomatic cu China și să caute un compromis care să asigure o aprovizionare stabilă cu aceste minerale. Dar acest lucru ar necesita încredere și bunăvoință din partea ambelor părți, care sunt puține în prezent. UE se confruntă cu o alegere dificilă: fie acceptă dominația Chinei asupra acestor minerale esențiale, fie riscă să-și piardă avantajul în economia verde. Oricum ar fi, este o situație de pierdere-pierde pentru Europa.
« Ghid rapid pentru a studia graficele Forex și intervalele de timp ca un profesionist Cum pariază TikTok pe comerțul electronic pentru a supraviețui în SUA »
